Newsletter 3/2020 - Probleme actuale privind tratamentul diurnei acordat conducătorilor auto ai societăţilor de transport internaţional
Referinţe: Codul fiscal, Codul muncii, Legea nr. 16/2017
10.02.2020
4 februarie 2020
Scopul prezentului Newletter este de a informa societăţile de transport privind posibila recalificare a diurnelor acordate şoferilor care efectuează transporturi internaţionale de către autorităţile publice cu atribuţii de control în domeniu, respectiv Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
1. Practica operatorilor economici
Societăţile de transport internaţional încheie contracte individuale de muncă pentru funcţia de şofer autocamion şi acordă personalului angajat salariu, la care se adaugă o sumă fixă pentru fiecare zi în care se află în deplasare cu titlu de diurnă care acoperă toate cheltuielile necesare cazării, hranei şi a disconfortului cauzat. De obicei, sumele acordate cu titlu de diurnă sunt semnificativ mai mari decât salariul.
2. Tratamentul fiscal al diurnei
Conform prevederilor art. 43 din Codul muncii, delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă.
Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Conform art. 76 din Codul fiscal care stabileşte tratamentul fiscal al veniturilor din salarii şi asimilate salariilor prevede că sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, inclusiv a indemnizaţiilor şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul maxim neimpozabil stabilit astfel:
(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice (actualmente 50 Lei/zi);
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (actualmente 87,5 Euro/zi).
În consecinţă, modul de lucru al operatorilor economici, astfel cum este descris la punctul 1 rezultă corect din punct de vedere formal.
3. Opinia recentă a Inspecţiei muncii şî ANAF
În urma edictării Legii nr. 16/2017 care transpune în dreptul intern Directivele 96/71/CE şi 2014/67/CE, Inspecţia muncii exclude şoferii de autocamion care efectuează curse internaţionale de la aplicarea prevederilor art. 43 din Codul muncii.
Mai mult, făcând o aplicare discutabilă a prevederilor privinde detaşarea transnaţională, consideră că societăţile de transport trebuie:
- să întocmească pentru fiecare deplasare un act adiţional la contractul individual de muncă în momentul plecării, cu indicarea statelor în care se va afla,
- să înregistreze actul adiţional în Revisal (Registrul general de evidenţă a salariaţilor),
- să trateze indemnizaţia plătită lunar angajatului (din punct de vedere fiscal şi contributiv) ca şi cotă-parte din salariu (cu excepţia cazului în care agentul economic poate justifica că o parte din diurnă fusese acordată pentru acoperirea cheltuielilor de hrană şi similare).
Consecinţa reîncadrării sumelor plătite cu titlu de diurnă poate influenţa în mod semnificativ activitatea societăţilor de transport subiect al controalelor întrucât Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va calcula, astfel cum s-a întâmplat deja, pentru o perioadă de cinci ani anteriori (termenul de precripţie fiscal) pentru respectivele sume toate contribuţiile şi impozitele, cu penalităţile aferente.
Considerăm această practică recentă contestabilă, însă, din păcate, decizia de impunere pe care ANAF are dreptul să o emită constituie titlu executoriu şi poate fi suspendată de instanţe doar în cadrul unei proceduri extraordinare, în cadrul căreia petentul trebuie să dovedească erori grave ale organului fiscal în conţinutul actelor administrativ-fiscale. Societăţii subiect al verificării îi va rămâne, oricum, posibilitatea de a contesta actul de impunere.
Disclaimer
Informatiile continute in acest buletin informativ au scopul de a va oferi o privire de ansamblu asupra noutatilor legislative; buletinul informativ nu contine o analiza cuprinzatoare a fiecarui subiect. Pentru informatii suplimentare in legatura cu subiectele expuse va rugam sa ne contactati. Nu este acceptata nici o responsabilitate pentru deciziile sau omiterile in urma folosirii continutului acestui buletin informativ. Toate circularele Boscolo&Partners pot fi consultate la pagina: http://www.crowe.ro.
Scopul prezentului Newletter este de a informa societăţile de transport privind posibila recalificare a diurnelor acordate şoferilor care efectuează transporturi internaţionale de către autorităţile publice cu atribuţii de control în domeniu, respectiv Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
1. Practica operatorilor economici
Societăţile de transport internaţional încheie contracte individuale de muncă pentru funcţia de şofer autocamion şi acordă personalului angajat salariu, la care se adaugă o sumă fixă pentru fiecare zi în care se află în deplasare cu titlu de diurnă care acoperă toate cheltuielile necesare cazării, hranei şi a disconfortului cauzat. De obicei, sumele acordate cu titlu de diurnă sunt semnificativ mai mari decât salariul.
2. Tratamentul fiscal al diurnei
Conform prevederilor art. 43 din Codul muncii, delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă.
Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Conform art. 76 din Codul fiscal care stabileşte tratamentul fiscal al veniturilor din salarii şi asimilate salariilor prevede că sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, inclusiv a indemnizaţiilor şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul maxim neimpozabil stabilit astfel:
(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice (actualmente 50 Lei/zi);
(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (actualmente 87,5 Euro/zi).
În consecinţă, modul de lucru al operatorilor economici, astfel cum este descris la punctul 1 rezultă corect din punct de vedere formal.
3. Opinia recentă a Inspecţiei muncii şî ANAF
În urma edictării Legii nr. 16/2017 care transpune în dreptul intern Directivele 96/71/CE şi 2014/67/CE, Inspecţia muncii exclude şoferii de autocamion care efectuează curse internaţionale de la aplicarea prevederilor art. 43 din Codul muncii.
Mai mult, făcând o aplicare discutabilă a prevederilor privinde detaşarea transnaţională, consideră că societăţile de transport trebuie:
- să întocmească pentru fiecare deplasare un act adiţional la contractul individual de muncă în momentul plecării, cu indicarea statelor în care se va afla,
- să înregistreze actul adiţional în Revisal (Registrul general de evidenţă a salariaţilor),
- să trateze indemnizaţia plătită lunar angajatului (din punct de vedere fiscal şi contributiv) ca şi cotă-parte din salariu (cu excepţia cazului în care agentul economic poate justifica că o parte din diurnă fusese acordată pentru acoperirea cheltuielilor de hrană şi similare).
Consecinţa reîncadrării sumelor plătite cu titlu de diurnă poate influenţa în mod semnificativ activitatea societăţilor de transport subiect al controalelor întrucât Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va calcula, astfel cum s-a întâmplat deja, pentru o perioadă de cinci ani anteriori (termenul de precripţie fiscal) pentru respectivele sume toate contribuţiile şi impozitele, cu penalităţile aferente.
Considerăm această practică recentă contestabilă, însă, din păcate, decizia de impunere pe care ANAF are dreptul să o emită constituie titlu executoriu şi poate fi suspendată de instanţe doar în cadrul unei proceduri extraordinare, în cadrul căreia petentul trebuie să dovedească erori grave ale organului fiscal în conţinutul actelor administrativ-fiscale. Societăţii subiect al verificării îi va rămâne, oricum, posibilitatea de a contesta actul de impunere.
Disclaimer
Informatiile continute in acest buletin informativ au scopul de a va oferi o privire de ansamblu asupra noutatilor legislative; buletinul informativ nu contine o analiza cuprinzatoare a fiecarui subiect. Pentru informatii suplimentare in legatura cu subiectele expuse va rugam sa ne contactati. Nu este acceptata nici o responsabilitate pentru deciziile sau omiterile in urma folosirii continutului acestui buletin informativ. Toate circularele Boscolo&Partners pot fi consultate la pagina: http://www.crowe.ro.